Emoţii


Stau ca şi cum aş putea vedea,
Dealuri cu verzile ace de brad,
Munţii bătuţi de vânt aprig şi nea
Şi stropii care pe palme îmi cad

Stau acum ca şi cum aş putea citi,
Totul din privirea ta cea senină,
Prin părul tău degetele îmi pot privi
Şi liniştea e cea care mă alină

Primăvara nebună ce vine plângând
Şi zborul ciudat în leagăn de vânt,
Chipul tău drag cu lacrimi curgând
E căldura ce picură. Al gândului cânt.

Eşti aici şi totuşi mă simt eu departe
Întind mâna prinzând primăvara în ea
Dar vântul din gând încet ne desparte
Nu eşti a mea, a mea eşti, a mea....

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu