Camera cu mistere

Când intri în camera mea,
Ca să te-ascunzi de lumea cea rea,
Vei da numai peste mistere,
Priveşte-le, te rog, în tăcere.

Sunt vise ce zboară nestingherite,
Sunt gânduri hazlii şi aiurite,
Sunt amintiri şi lucruri bizare,
Ce le-am uitat închise prin sertare.

De mult ascuns, stătea într-o cutie,
Un ceas ce-n alte dăţi bătea cu veselie,
Acum stă trist, un sunet nu mai scoate,
Căci timpul să-l oprească nu mai poate...

Pierdut zăcea, uitat printre caiete,
Galben şi mic, uscat ca un scaiete,
Un mac ce-mi amintea de-o vară,
De un sărut furat în fapt de seară...

Un vis pierdut stătea într-o valiză,
Prin foi se odihnea a nopţii briză,
Te pierzi şi tu prin vise şi prin stele,
Eşti prizonieră acum a inimii mele...