Printre mii de minarete

Printre mii de minarete,
Strălucind în soare bete,
Pe străzi pline...de bazar,
În cântul muezinilor cu har,
Rătăceam ca într-un vis de seară...

În umbra moscheelor bătrâne,
Printre frize uitate de lume,
Mângâind aceste minuni cu privirea
Şi căutând pretutindeni iubirea,
Gust dulceaţa unui fagur cu ceară...

Printre mii de pachiderme,
Ce trec agale...leneşe şi terne,
Caut liniştea vechilor nisipuri,
Precum un pelerin din uitate timpuri
Ce-şi caută iubirea într-o noapte de vară...

Tot rătăcesc privind cerul de azur
Şi mângâi nisipul impur,
Mă pierd printre cămilele beduinilor
Şi tânjesc după marea lăsată delfinilor,
Şi-ascult muezinii ce cheamă din minarete...