O joacă de iarnă

O joacă de iarnă

E iarnă deplină afară şi vântul se joacă
Se-ascunde-n zăpadă, la dans invită lumina…
Copacii tăcuţi îşi aranjează haina de promoroacă
În timp ce totul tace urmându-şi rutina…

Refuz să las frigul să-mi fure bucuria,
Dar îmi place să mă pierd puţin prin zăpadă
Şi paşilor mei amuzat să le-ascult melodia
Şi chiar să râd când copacii-mi presară pomadă…

O să las astăzi gerul să se joace cu mine,
Să se bucure, obrajii mei gâdilându-i
Să-i râd în nas când să-i fure îmi vine
Şi eu îi cuprind în palmele tale ascunzându-i

E iarnă afară şi vântul prieten cu gerul
Se joacă-mpreună ca fiii unor vechi zei
Soarele-i priveşte tăcut … le ştie misterul,
Iar eu voi lăsa gerul să se joace cu obrajii mei…